Transformarea datelor într-un cod pe care doar cine are cheia potrivită îl poate citi.
Când datele sunt criptate, cine le interceptează vede doar un șir de caractere fără sens. Doar cine are „cheia” le poate transforma înapoi în text, sunet sau imagine.
E ca și cum ai trimite o scrisoare într-o cutie cu lacăt: poștașul o cară, dar nu o poate deschide. Doar destinatarul, care are cheia, poate citi ce e înăuntru.
Nu toate criptările sunt la fel de sigure. De aceea contează ce tip folosește o aplicație și cine deține cheile: tu sau compania.
